Usile sunt o parte integranta a punctelor de acces general in cladiri si in camerele pe care le folosim in fiecare zi. Poate ca ele nu fac foarte des obiectul gandurilor noastre, insa joaca un rol important in casele noastre, oferind intimitate, siguranta, reducand nivelul zgomotului si izoland un spatiu anume. Cat despre partea lor estetica, usile pot imbunatati de asemenea aspectul general al unei camere si pot fi o parte integranta a conceptului de design intr-o casa sau la birou.
Daca iti doresti sa inlocuiesti una sau mai multe usi, sau daca ai nevoie de usi pentru o constructie noua, este important sa alegi tipul si stilul potrivit de usa, care sa raspunda scopului si sa se potriveasca aspectului general al spatiului in care urmeaza sa o instalezi.
Usile pot fi impartite in doua mari categorii: usi de interior si usi de exterior. Aceste doua tipuri de usi au proprietati foarte diferite.
In cele ce urmeaza vom analiza cele mai importante tipuri de usi, atat pentru interior cat si pentru exterior, astfel incat sa iti poti alege varianta cea mai potrivita.
Usa cea mai potrivita pentru o intrare anume va depinde de locul in care este pozitionata aceasta, de spatiul pe care il ai la dispozitie pentru deschidere, precum si de dimensiunile usii.
Chiar si cu toate aceste aspecte de care trebuie sa tii cont, exista pe piata suficiente variante de usi din care sa alegi, asa ca trebuie doar sa te asiguri ca faci alegerea ideala pentru tine, fie ca vrei sa iti schimbi usa de intrare in casa sau usa de terasa, fie ca vrei sa iti alegi usi noi pentru camerele din casa.
Cum functioneaza usile? Mecanisme de deschidere.
Usile cu balamale
Probabil ca majoritatea usilor din casa ta sau din jurul acesteia functioneaza cu balamale. O balama actioneaza ca punct de sustinere sau punct de pivotare intre doua parti rigide. Cele doua parti ale unei balamale sunt, in general, restrictionate in functie de cat de mult pot pivota intre ele, pentru ca majoritatea usilor pot fi deschise intr-o singura directie – fie catre interior, fie catre exterior – si au, asadar, deschiderea fie pe partea stanga, fie pe partea dreapta.
Balamalele care se folosesc pentru usi vin intr-o gama foarte variata de stiluri si de categorii. Ele sunt realizate din diferite materiale si pot avea diverse finisaje. In general, usile de interior au cel putin doua sau trei balamale, dar in functie de cat de grea este usa sau de cat de solide sunt balamalele poate fi nevoie si de trei sau mai multe balamale.
Majoritatea balamalelor sunt facute in asa fel incat sa sustina o greutate determinata atunci cand sunt folosite intr-un numar anume.
Usile cu balamale trebuie sa fie montate corect, pentru ca in caz contrar exista riscul ca usa sa cada. Ele se pot slabi sau se pot lasa in timp, mai ales daca vorbim despre balamale care trebuie sa sustina usi grele, insa in general balamalele sunt usor de inlocuit sau de reglat.
O foaie de usa este un panou de usa unitar si independent. Usa cu o singura foaie este practic cea mai comuna varianta de usa pe care o vei gasi pe piata si in case.
Foaia de usa este un panou individual de usa, care se misca independent, insa exista si tocuri pentru impartirea camerei, care pot fi folosite pentru a instala usi duble sau usi cu panouri mai usoare.
Printre variantele mai usoare de usi cu balamale se numara si asa numitele “usi tip grajd” sau “tip staul”, numite si jumatati de usi, a caror foaie de usa este practic despartita in doua, pe orizontala, ambele jumatati putand sa se deschida sau sa se inchida independent una de cealalta, sau pot fi prinse intre ele in asa fel incat sa functioneze ca o usa conventionala. Ele sunt folosite in mod obisnuit pentru a lasa aerul si lumina sa intre intr-o camera prin partea de sus, in timp ce partea inferioara a usii ramane inchisa pentru a interzice accesul in incinta.
Usile cu balamale exista atat in varianta de interior cat si de exterior, cu sau fara panouri, cu zone vitrate sau fara, precum si usi frantuzesti sau usi de terasa.
Usile glisante
Usile glisante culiseaza orizontal pe spatiul unei intrari, pentru a o inchide sau deschide. Acest tip de usa este prevazut cu roti sau cu rulmenti, care se deplaseaza pe sisteme de sine, care ii permit sa se miste cu usurinta. Usile glisante sunt folosite in general in locuri in care usile cu balamale nu ar fi practice, pentru ca usile glisante nu au nevoie de un loc pentru deschidere. O alta varianta de usa care este si ea folosita atunci cand nu exista spatiu pentru deschidere sunt usile pliante.
Usile glisante culiseaza fie pe o sina fixata in tavan, fie pe una montata pe podea.
Usile care culiseaza in zona superioara sunt practic suspendate cu ajutorul a doua sau mai multe placute de fixare, montate pe cantul superior al usii, care se vor agata de carucioarele montate pe sina de sus si vor permite miscarea lina a usii. Placutele de fixare vor prelua greutatea usii, in timp ce carucioarele se vor misca in fata si in spate pe sina.
Usile care culiseaza in partea inferioara, au – la fel ca si usile care culiseaza pe sina montata in tavan – roti care se misca pe o sina, insa acestea sunt atasate in partea de jos a usii, iar sina este plasata pe pragul usii. Aceste usi au, de asemenea, si o sina de ghidare in partea de sus a usii, care mentine alinierea usii in miscare, impiedicand astfel iesirea sa de pe sina. Usile care culiseaza in zona inferioara sunt preferate atunci cand avem de-a face cu o usa mai mare, pentru ca greutatea ei se sprijina de podea, ceea ce face ca miscarea sa fie mult mai ferma, iar sina mai solida.
Usile glisante vin intr-o varietate foarte mare de designuri, stiluri si formate. Ele pot fi montate pe o singura sina, sau pe doua sau mai multe sine paralele, in functie de cat de multe foi de usa sunt folosite pentru un anumit design.
In general, usile glisante se misca pe sine montate in linie dreapta, insa exista si sine curbate, folosite pentru montarea usilor in camere pe rotund, sau in sere sau cabine de dus.
Usile pliante
Usile pliante sau usile glisante pliante, functioneaza fie prin pliere simpla, fie prin pliere si glisare in acelasi timp. De asemenea, ele mai pot fi numite usi acordeon sau usi armonica datorita modului in care foile de usa se pliaza una peste cealalta atunci cand sunt deschise.
Usile pliante sunt formate din foi de usa unite intre ele cu balamale si montate pe ghidaje. Usile pliante se deschid orizontal pe zona de intrare, foile de usa pliindu-se una peste cealalta intr-o parte sau in ambele parti ale tocului.
Usile pliante trebuie sa aiba cel putin doua foi de usa care sa se plieze una peste cealalta, dar in general au mai multe astfel de foi. Ele pot fi folosite pe intrari mai largi, si nu au nevoie de un perete in care sa intre sau pe care sa se sprijine.
Majoritatea usilor pliante sunt mentinute pe sina fie cu o bara pivotanta, fie cu roti. Asta inseamna ca fiecare foaie de usa este sprijinita doar de un colt.
Alte usi pliante sunt sprijinite din centrul partii de sus. Ele functioneaza in acelasi mod ca usile pliante atarnate de margine, pur si simplu pivotand din mijloc in miscarea de deplasare pe sina.
Usile pliante sunt folosite adesea ca usi de exterior, astfel incat sa poata deschide casa catre un spatiu exterior mai larg. Usile pliante cu mai multe foi de usa pot fi, de asemenea, ideale pentru impartirea camerelor mari in zone diferite, iar usile pliante cu o singura foaie si cu balamale pe mijloc functioneaza foarte bine in spatii limitate.
Scurta istorie a usilor pentru casa
Dupa toate probabilitatile, usile existau cu mult inainte de istoria scrisa. Orice adapost creat de stramosii nostri din antichitate avea un punct de acces, care se putea bloca intr-un fel anume din motive de siguranta sau de protectie.
Este foarte posibil ca primele usi ale oamenilor din acele timpuri sa fi fost piei de animale atarnate la intrarile in adaposturi. De asemenea, diferite civilizatii antice foloseau obiecte precum pietre grele sau bucati mari de lemn pentru a bloca intrarile, restrictionand astfel accesul din exterior.
In asezarea turceasca antica Catalhoyuk, datand din jurul anului 6500 I.H, casele aveau deschideri in acoperis, care puteau fi accesate prin scarite sau trepte. Casele nu aveau usi pe peretii exteriori pentru ca erau lipte unele de altele. De asemenea, nu existau strazi sau alei intre case, acoperisurile fiind folosite ca strazi.
Cele mai timpurii dovezi ale existentei usilor, asa cum le stim noi astazi, sunt picturile facute pe mormintele din Egiptul antic. Egiptenii foloseau usi cu una sau cu doua foi, pe pivoti in partea superioara si inferioara, care le permiteau sa fie deschise si inchise. Adesea ei ornau mormintele cu usi false, reprezentari sculptate sau pictate care de fapt nu erau functionale. Aceste usi erau considerate puncte de trecere intre cele doua lumi, a viilor si a mortilor.
Se pare ca tot in Egiptul antic au fost inventate si primele incuietori cu chei pentru usi. Aceste incuietori sunt practic stramosii incuietoarei cu cilindru pe care o folosim astazi. Facute in intregime din lemn, ele foloseau un zavor activat de bolturi. O cheie mare din lemn, cu marcaje potrivite, era folosita pentru a declansa mecanismul zavorului. Romanii au imbunatatit mai tarziu aceasta incuietoare, pe care au realizat-o din metal si au facut in asa fel incat cheile sa fie mai usor de transportat.
Stilul clasic de balamale pe care il vedem astazi la cele mai multe dintre usi a fost si el o inventie din Antichitate.
O forma de balama moderna, facuta din metal, a fost folosita in jurul anului 1600 i.e.n, in primul rand pentru usi ale cladirilor sacre si publice.
Se crede ca inaintea acestui tip de balama se foloseau balamalele din lemn si din piatra. Romanii au fost cei care au dezvoltat balamaua, aceasta devenind treptat mult mai obisnuita.
In jurul secolului I e.n, in timpul perioadei romane in Egipt, savantul grec Herron din Alexandria a inventat ceea ce este considerat astazi a fi prima usa automata. Gandita sa fie folosita pentru temple, se pare ca aceasta functiona cu ajutorul unui sistem de scripeti activati de un motor cu abur atunci cand se aprindea un foc in altar.
Prima usa automata electrica nu a fost patentata insa pana in anul 1931.