In fiecare an cand temperaturile incep sa scada treptat , ne dorim sa petrecem tot mai mult din timpul nostru in confortul si caldura propriului camin. Asa se face ca mi-am amintit de stilul scandinav, mai exact, de caldura specifica, simplitatea si frumusetea lui unica.
Termenul care caracterizeaza cel mai bine acest stil de design interior este hygge, termen specific norvegian care cu greu poate fi tradus in alte limbi, deoarece reprezinta realitati cunoscute doar de ei. Cea mai apropiata interpretare ar putea fi bunastare la modul general. In ceea ce proveste designul interior, acesta trebuie sa fie confortabil, primitor, practic si, desigur, calduros.
Cum sa obtii stilul scandinav sau designul hygge in caminul tau
Principiile de baza care au dat nastere stilului scandinav sunt simplitatea si functionalitatea. Astfel, se obtin intotdeauna spatii luminoase, aerisite, care inspira calm si apropiere de natura.
Un melanj armonios de inspiratie suedeza, norvegiana, finlandeza si daneza, stilul scandinav pentru amenajari interioare se foloseste din belsug de elemente naturale, palete de culori neutre si linii simple.
Popularitatea si popularizarea stilului scandinav a inceput in 1947, o data cu prezentarea accesoriilor si mobilierului la expozitia Triennale di Milano.
Astfel, designul interior scandinav a calatorit incepand cu 1954, pana in 1957 in Statele Unite si Canada.
De apreciat in ceea ce priveste stilul de amenajare scandinav este unicitatea si evolutia sa, care a avut loc in contrapunct cu stilurile de design din restul Europei. Acestea, in general, favorizau opulenta si luxul aristocrat. Nordicii, pe de alta parte, au preferat confortul si au ales functionalitatea mai presus de orice.
Importanta iluminarii in stilul scandinav. In stilul de amenajare scandinav, iluminarea este de mare importanta. Fapt de la sine inteles, avand in vedere putinele ore de lumina naturala in lunile de iarna. Astfel, in casele lor se vor regasi intotdeauna mai multe surse de iluminare, de la simple lumanari, care sunt accesorii oricum esentiale in orice locuinta, pana la instalatii moderne de iluminat sau lampi. Lumina nu va fi niciodata orbitoare, ci blanda, discreta, cat mai apropiata de lumina naturala.
In ceea ce priveste mobilierul, vedem in interioarele amenajate in stil scandinav linii drepte si designuri simple, dar nu intr-atat incat sa fie considerate minimaliste. Se prefera canapelele, fotoliile, mesele, scaunele cu margini rotunjite si nuante cat mai naturale de culori neutre, iar materialul preferat este lemnul.
Scandinavii sunt maestri ai depozitarii, armonizand impresionant de bine estetica si utilitatea corpurilor si mobilierului folosite in decorul locuintelor.
Pardoseli in nuante deschise. Covoarele sunt, de regula, de dimensiuni mici. Atunci cand ele exista. Pardoseala, pe de alta parte, este mult mai importanta. De cele mai multe ori, in stilurile de amanajare scandinave, pardoseala este din lemn de esenta tare, cat mai putin prelucrat sau, cel mult, vopsit in culori deschise sau alb, astfel incat sa invite mai multa lumina naturala in interioare.
Importanta culorilor neutre. Paleta de culori specifica stilului scandinav este foarte usor de identificat si este formata preponderent din alb, gri, crem, negru. Culorile de accent, folosite de obicei in cantitati mici, sunt rozul, galbenul, albastrul sau verde marin etc.
De cele mai multe ori, peretii sunt albi, un fel de panza care poate fi decorata cu picturi, tablouri sau galerii de tablouri.
Scandinavii iubesc natura in toate formele ei, motiv pentru care elementele naturale nu lipsesc din nicio locuinta. Lemnul, de exemplu, este materialul predominant din care sunt realizate mobilierul si pardoseala.
Un lucru care pentru noi va parea curios sau chiar ciudat este lipsa draperiilor, perdelelor sau jaluzelelor. Casele scandinavilor sunt fara perdea, cum s-ar spune, iar lumina soarelui este binevenita oricand.
In ceea ce priveste textilele, asa cum te-ai astepta de la o tara cu temperaturi nu foarte prietenoase, predominante sunt materialele calduroase: bumbacul, lana, blanurile, mohaiurul.
